Fără număr

Tot numărăm: ani, săptămâni,
câte pisici avem, câţi câini,
noi câţi suntem în casă
şi farfurii pe masă.


Câţi bani avem în pungă,
pe cât timp să ne-ajungă...
Dar lucruri sunt în lume
ce număr n-au anume.


Aşa sunt stelele pe boltă,
la fel şi spicele în holdă,
n-au număr firele de humă,
nici balonaşele în spumă...


Dar voi ce ştiţi că capăt n-are
la măsurat şi numărare?


Ghici?

Frăţiori câţi are Luna?
Dar surori? Ea e doar una.


Câte ghete fug prin rouă
când alerg doar eu? Sunt două.
Eu şi cu părinţii mei
aţi ghicit câţi suntem? Trei.


Eu şi tu plecăm la teatru,
câţi ochi împreună-s? Patru.


O steluţă am aici,
câte colţuri are? Cinci.


Şase nasturi mama coase.
Câte cheutori sunt? Şase.


Săptămâna - zi şi noapte-
câte sunt de toate? Şapte.


Împărţesc harbuzul copt
eu în patru-apoi în  opt.


Trei trifoi stropiţi de rouă,
câte frunzuliţe-s? Nouă.

La pas cu noi

Merg la pas băieţi vioi-
un-doi, un-doi,
hai, veniţi şi voi cu noi-
un-doi, un-doi.


Unul mai isteţ ca altul-
trei-patru, trei-patru,
să se minuneze satul-
trei-patru, trei-patru.


Noi trăim zile frumoase-
cinci-şase, cinci-şase,
lanurile sunt mănoase-
cinci-şase, cinci-şase.


Grâul de acum s-a copt-
şapte-opt, şapte-opt,
la cosit plecăm toţi-opt-
şapte-opt, şapte-opt.


Nimeni nu ne mai întrece-
nouă-zece, nouă-zece,
unul face cât fac zece-
nouă-zece, nouă-zece.

Regimul prichindeilor

De la şapte pân la nouă
de e soare, chiar de plouă
se deşteaptă prichindeii,
gâzele, aricii, mieii.
Hărnicuţi, nu lenevesc,
toţi la treabă se grăbesc.
Fac întâi înviorare
şi cu roua de pe floare
spală ochii, obrăjorii
să fie senini ca zorii.
După apă şi săpun
vin cu toţii la dejun.
De la nouă pân la zece
timpul înzădar nu trece,
cu creioane se-narmează-
scriu, citesc şi desenează,
cântă, poezii declamă
despre ţară, despre mamă.
De la zece pân- la unu
prichindeii toţi ca unul
la plimbare cu fuguţa-
iarna vin cu săniuţa,
vara vin pe biciclete
sau la pas pe îndelete,
din nisip castele fac,
porumbei hrănesc în parc.
De la unu pân la două
trec cu palmele prin rouă
şi le spală cu săpun,
farfurii şi linguri pun-
este ora pentru masă,
când prânzesc, toţi lucrul lasă.


De la două pân la patru
nu e timp de dus la teatru,
acum toţi se odihnesc-
doar în somn micuţii cresc.
Iar la margine de pat
jucării s-au adunat
somnul dulce să păzească,
prichindeii mari să crească.
De la patru pân la şapte
mai e mult până la noapte,
iau câte o prăjitură,
o bomboană pun în gură,
se mai plimbă pe afară,
până-n cer pe scrânciob zboară,
porumbeii mai hrănesc,
de plecare se gătesc,
căci la şapte vin tăticii,
mamele, vin şi bunicii-
pleacă de la grădiniţă
să dea mamei o guriţă.
De la şapte pân la nouă
după cină-n haină nouă
vor pleca în ospeţie,
poate oaspeţi au să vie,
sau desene animate
vor privi cu tata poate.
Iar la nouă- în pătuc,
vise nopţile aduc,
jucăriile se-adună
să ureze Noapte Bună.

Calculează sau ghiceşte


6 vrăbii pe-o crenguţă
au fugit de-o pisicuţă,
2 le-am văzut întoarse-
câte vrăbii sunt fricoase?


Ghiţă are ciocolate,
cu amicii se împarte,
câte 4 le revine,
încă trei le mai rămâne.
Câţi prieteni Ghiţă are?
Dulciuri câte, ştiţi voi oare?


Au venit la grădiniţă
5 băieţi şi o fetiţă,
peste-o vreme-au mai venit
şi egali au devenit.
De-au venit fetiţe şase,
câţi băieţi apoi intrase?


Vica desenează-o floare
cu petale multe tare,
foloseşte 5 culori,
fiecare de 5 ori.
Îi rămân necolorate 
din petale numai 7.
Câte sunt petale oare
desenate în cea floare?

Cresc piticii

La un an
e năzdrăvan-
deacum face primul pas,
încă mulţi i-au mai rămas.


Are doi-
la pas cu noi,
este cât un gâgâlici,
înţelege tot ce-i zici.


Iar la trei
e unde vrei-
vrea pe toate să le ştie,
peste tot stăpân să fie.


Are patru-
ca la teatru,
spune, cântă şi declamă
pentru cei cu el de-o seamă.


Iar la cinci
îs feţi voinici,
caută deacum în carte
printre buchii nestemate.


Are şase-
nasturi coase,
prinde-a scrie şi citeşte
căci de şcoală se găteşte.


Şapte ani-
sunt toţi avani,
bravi şcolari s-au şi făcut-
gata, picii au crescut.


Număraţi cu noi

Una-două
merg prin rouă,
doi şi trei
mergi tu de vrei,
trei şi patru
meargă altul,
patru-cinci
mergeţi de-aici,
cinci şi şase
ghete roase,
şase-şapte
merg prin noapte,
şapte-opt
prin lanul copt,
opt şi nouă
iar e rouă,
nouă-zece
roua-i rece,
deacum se face seară
ieşi din joaca mea afară

Din zori şi până-n seară (sau Regimul zilei)


Ora şapte - mă trezesc-
oasele să-mi dezmorţesc
iute fac înviorare,
somnul de la ochi dispare.
Mă aplec, mă-ndoi uşor,
sar în două şi-un picior,
braţele ridic, le las,
fug rapid şi trec la pas.
Patu-aştern, îmi spăl apoi
faţă, gât şi umeri goi
cu săpun şi apă rece -
somnu-acum precis îmi trece.
Îmbrac hainele scrobite,
de cu seară pregătite
şi apoi dejunul iau -
terci mănânc şi ceaiul beau.

La opt fix spre şcoală plec-
strada trebuie să trec.
Semaforul a aprins
roşu, ştiu, e interzis,
mă opresc, aştept cuminte
până verde se aprinde,
uite galben e deja,
peste-o clipă voi pleca.
Iată, verde e acum,
stă la margine de drum
un bunel cu un coş mare,
vrea să treacă, dar îi pare
că distanţa n-o să-nfrunte
iar maşini s-atât de multe!
Coşul iau şi braţu-i dau,
la-ndoială nu mai stau -
îl ajut să traverseze
şi pe bancă să se-aşeze.
Iar eu - fuga mai departe-
plec la şcoală să-nvăţ carte.

Este opt şi jumătate-
lecţiile aşteptate
iată-ncep - neapărat,
clopoţelul a sunat.
Profesoara ne întreabă,
ne ascultă fără grabă,
recităm o poezie
despre păsări din hârtie...
Şi aşa tot pân-la masă
ne aflăm cu toţi în clasă:
am mai scris, am calculat,
un arici am desenat,
iar în pauză-am mâncat
un măr roşu şi măşcat,
l-am servit şi pe Andrei -
unul din amicii mei.

Treisprezece- plec acasă
să prânzesc supă gustoasă,
carne coaptă cu fidea,
apoi lapte cu cafea.
Însă mă grăbesc să spun-
că cu apă şi săpun
mai întâi eu m-am spălat
apoi prânzul am luat.
Mamei mulţumesc frumos
că a pregătit gustos
şi cu drag i-am ajutat
la spălat şi măturat.

M-am plimbat apoi pe-afară,
șaptesprezece-i spre seară
eu de scris m-am apucat,
de citit şi desenat.
Scriu atent, apoi citesc
priceput la tot să cresc.

Nouăsprezece-la cină,
de la muncă au să vină
toţi ai casei şi-mpreună
vom avea o seară bună.
Vom servi toţi din bucate
împreună preparate
de mamica şi de mine
terci cu miere de albine
şi pârjoale cu salată,
la desert - o ciocolată.
Şah şi şaşte vom juca,
ce-am făcut vom discuta,
vom cânta, vom spune glume,
vom afla ce-i nou în lume
conectând computatorul
sau privind televizorul.

Douăzeci și jumâtate
când deacum se face noapte
în pătuc mă furişez
o poveste să visez,
ce bunica seara-mi spune-
visele să-mi fie bune:
despre lupte cu voinici,
Cosânzene şi pitici.
Să visăm, hai, împreună.
Până mâine. Noapte bună.

Ştii, acum eu te-aş ruga
să-mi spui despre ziua ta!


Numărăm şi calculăm


Vă invit la şcoala mea
să-nvăţăm a număra.
De la unu să pornim:
unu-i Soarele- o ştim,
una e în ceruri Luna,
doar un miez are aluna,
am un nas şi am o gură
şi-un destin pe-a mea măsură,
una e mămica mea,
una este Patria.


După unu- doi urmează-
doi de unu îl crează-
doi se mai numesc perechi,
am doi ochi, două urechi,
două mâini, două picioare,
două feţe banul are,
două pagini sunt pe foi
şi nu-mi place nota 2.


Trei este un doi şi-un unu,
Trei- bunica, eu şi bunul,
litere sunt trei în "noi",
trei e frunza de trifoi.


Patru-i miezul cel de nucă,
patru dinţi sunt la o furtcă,
patru puncte cardinale,
patru colţuri- perna moale,
patru laturi la o masă,
patru sunt pereţi la casă.


Am ajuns acum la cinci:
la cinci ani pici-s voinici,
degeţele cinci avem
şi le numărăm când vrem,
cinci- la fiece picior
să putem salta uşor,
colţuri cinci steluţa are,
cinci petale fac o floare,
cinci formăm din trei şi doi
(sau citite înapoi)
patru-unu tot cinci fac 
(invers tot- ca să-i împac)
Şase vine după cinci,
hai, s-o învăţăm, ce zici?
şase ani- deacum eşti mare,
şase-s zile lucrătoare,
cinci şi unu că fac şase
ştiu şi Ghiţă, şi Tănase,
şase-i patru şi cu doi,
şase- coarne la trei boi,
într-un şase-s doi de trei-
acum numără de vrei.
Eu la cifra şapte trec-
şapte ani- la şcoală plec,
şapte zile timpul mână
grămădite-n săptămână,
să pictez un curcubeu
acuarele şapte ieu,
cântecu-i din şapte note
şi un fel de mezzo, forte...
şapte-le, mai clar să fie-
ca o coasă el se scrie.
Cifra opt e-ncolăcită
dintr-o sfoară infinită,
opt- când patru stau perechi
de corniţe sau urechi,
opt e trei păstori când mână
cinci oiuţe de la stână,
opt - când şase pici vioi
se apropie de doi,
opt e-atunci când într-o cadă
şapte peşti şi-un rac se scaldă.
Nouă-i şase inversat
dar un pic mai îndesat-
cu trei unităţi mai mare
şi-n Mai zi-i de sărbătoare,
nouă-i cifră din poveste-
peste mări şi ţări trăieşte,
nouă-i când pe ram se vede
prune- opt şi-o frunză verde,
şapte fiice şi doi fiii,
când la şase-adaogi 3,
cinci şi patru într-o sumă
tot e nouă, fără glumă.
Dar atunci când nu-i nimic
cifrei- "zero" eu îi zic,
chiar de-ţi pare că-i deşartă-
e o cifră însemnată,
lângă zero toate cresc:
se-nzecesc şi se-nsutesc.

Numărătoare

Număr astăzi pân la unu
căci mă joc numai cu bunul,
apoi număr: unu, doi
să mă joc cu toţi- cu voi, 
dacă număr: un, doi, trei
eu mă joc cu cine vrei,
când zic unu, doi, trei, patru,
nu mă joc, mă duc la teatru.
Unu, doi, trei, patru, cinci
suntem mulţi şi toţi voinici.
Şi-am să număr pân la şase,
şapte tainele-mi descoase,
opt se-ascunde după nouă
să nu-şi moaie poala-n rouă.
De-ai rămas nenumărat
treci la prins şi căutat.